.
.
.
La nivel european, Directiva 75/439/CEE privind eliminarea
uleiurilor uzate prioritizează regenerarea acestora în detrimentul eliminării
(prin ardere, distrugere sau depozitare), şi totodată interzice descărcarea
uleiurilor în apele de suprafaţă, subterane, marine şi în sistemele de
colectare a apelor uzate, sau descărcarea uleiurilor sau a altor reziduuri pe
sol. În legislaţia românească (conform H. G. nr. 235/2007),
aceste obiective se traduc în principal în responsabilităţi ale operatorilor
economici din domeniu.
Conform H.G. nr. 235/2007, producătorii şi importatorii de
uleiuri sunt obligaţi “să asigure organizarea sistemului de gestionare a
uleiurilor uzate, corespunzător cantităţilor şi tipurilor de uleiuri introduse
pe piaţă”.
Colectorii de uleiuri uzate (fie că sunt şi producători sau
nu) au, conform aceluiaşi act normativ, următoarele obligaţii:
a)
să asigure colectarea
separată a uleiurilor uzate şi să le stocheze în condiţii de siguranţă pentru
sănătatea populaţiei şi protecţia mediului;
b)
să predea toată
cantitatea de ulei uzat operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare
activităţi de valorificare sau eliminare;
d)
să păstreze evidenţa
privind cantitatea, calitatea, provenienţa, localizarea şi înregistrarea
colectării uleiurilor uzate, precum şi înregistrarea predării acestora în
conformitate cu prevederile lit. b);
e)
să raporteze
semestrial şi la solicitarea expresă a autorităţilor publice teritoriale pentru
protecţia mediului informaţiile prevăzute la lit. d).
La rândul lor, agenţiile locale pentru protecţia mediului
trebuie să afişeze lista cuprinzând operatorii economici autorizaţi să
desfăşoare activităţi de gestionare a uleiurilor uzate.
Ce fel de uleiuri uzate sunt colectate si valorificate?
Operatorii economici intervievaţi care desfăşoară
activităţi legate de colectarea şi valorificarea uleiurilor uzate (în număr de
17 în cele 10 judeţe) colectează în cea mai mare parte uleiuri de la
service-urile auto (ulei de motor, ulei hidraulic, ulei de ungere, ulei de
transmisie) şi uleiuri alimentare (vegetale) uzate. Cele două tipuri de uleiuri
speciale pe care nu sunt autorizaţi toţi operatorii să le colecteze sunt uleiurile
cu conţinut de PCB şi PCT.
În ce măsură sunt respectate normele
privind monitorizarea si raportarea
cantităţilor de uleiuri uzate?
Doar aproximativ jumătate din cei 17 operatori de uleiuri
uzate intervievaţi au furnizat informaţii despre cantităţile pe care le
colectează, cifră care pune sub semnul întrebării îndeplinirea de către aceştia
a obligaţiilor de a păstra evidenţa cantităţilor de ulei colectate. Pe de altă
parte, autorităţile pentru protecţia mediului transmit în rapoartele anuale
statistici privind uleiurile uzate, care însă oferă imagini incomplete sau
contradictorii ale situaţiei. De exemplu, conform ANPM, în anul 2008 au fost:
20.140 tone de uleiuri uzate colectate7
12.995 tone de uleiuri uzate valorificate8
Discrepanţele şi incertitudinile generate de aceste cifre
(de unde colectăm mai mult decât a fost generat? ce se întâmplă cu cantităţile
care nu sunt evidenţiate nici ca valorificate dar nici ca eliminate?) pot fi
rezultatul unei monitorizări şi centralizări ineficiente a informaţiei din
partea ANPM, dar pot de asemenea să reflecte incoerenţe şi incapacităţi de
monitorizare şi raportare în rândul operatorilor economici.
O altă posibilă explicaţie pentru colectarea unor cantităţi
mai mari decât cele generate este colectarea unor stocuri din anii anteriori
(dar care nu este raportată ca atare).
Cum si în ce măsură sunt valorificate uleiurile uzate?
Uleiurile uzate colectate de către operatorii intervievaţi
sunt valorificate în proporţie foarte mare (între 70% şi 100%), majoritatea
colectorilor reuşind să le valorifice aproape în totalitate. Metodele de
valorificare includ reciclarea, recuperarea de energie sau predarea spre
procesare de către micro-rafinării.
Conform ANPM, în România nu există în prezent instalaţii
conforme cu cerinţele europene pentru regenerarea uleiurilor uzate. Evidenţa
operaţiunilor de valorificare a uleiurilor uzate în anul 2008, la nivel
naţional, este prezentată în tabelul de mai jos[1].
din cele 83 de abateri menţionate. Al doilea judeţ care se
remarcă prin numărul mare de abateri (23) şi suma mare rezultată din amenzi
(217.500 lei) este Vâlcea, în celelalte judeţe numărul de abateri înregistrate
de GNM a fost mult mai mic: 11 în laşi, 8 în Argeş, 4
în Braşov, câte 3 în Cluj şi Harghita, şi nici o amendă în judeţete Tulcea şi
Constanţa.
Metoda de
valorificare
|
Cantitatea
valorificată
|
Numărul
de
operatori
|
Valorificare
energetică prin co-incinerare
|
1.470 tone
|
7
|
Valorificare în
scopul obţinerii unui combustibil greu de focare
|
11.316 tone
|
37
|
Valorificare prin
combustie în centrale termice din import
|
209 tone
|
17
|
Câte abateri au fost înregistrate de
către Garda de Mediu în perioada 2007-2009 în
legătură cu gestionarea uleiurilor uzate, si ce
amenzi au fost aplicate?
Între 2007 şi 2009, în 7 judeţe din ţară[2] au fost sesizate în total de către Garda de Mediu 83 de abateri în legătură cu gestionarea uleiurilor uzate (evidenţa, generarea, depozitarea temporară, transportul şi eliminarea finală). Suma totală a amenzilor aplicate pentru aceste nereguli a fost de 1.464.200 de lei. Cea mai mare parte din această sumă (1.100.000 lei) a fost însă colectată într-un singur judeţ, Maramureş, unde au fost semnalate de către Garda de Mediu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu